Home Noutati Forum Contact
 
  Nu mai crede in povesti!
Despre campanie
Semnaturi pentru lege
Resurse
Forum
Parteneri media
Linkuri
Contact
 
Resurse

AUTOREGLEMENTARE

- Codul etic al Conventiei Organizatiilor de Media - http://www.cji.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=35&Itemid=58

  1. ROLUL JURNALISTULUI

1.1. Jurnalistul este dator sa exercite dreptul inviolabil la libera exprimare ?n virtutea dreptului publicului de a fi informat.
Jurnalistul se bucura de o protectie sporita ?n exercitarea acestui drept datorita rolului vital, de aparator al valorilor democratice, pe care presa ?l ?ndeplineste ?n societate.

1.2. Jurnalistul este dator sa caute, sa respecte si sa comunice faptele - asa cum acestea pot fi cunoscute prin verificari rezonabile - ?n virtutea dreptului publicului de a fi informat.

1.3. Jurnalistul este dator sa exprime opinii pe o baza factuala. ?n relatarea faptelor si a opiniilor, jurnalistul va actiona cu buna-credinta.

(...)

1.2. Regulile redactarii

2.2.1. Informatia trebuie delimitata clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile ?n acest sens.

2.2.2. Jurnalistul va verifica informatiile ?n mod rezonabil ?nainte de a le publica si va exprima opinii pe o baza factuala. Informatiile vadit neadevarate, sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice sa creada ca sunt false nu vor fi publicate.

2.2.3. ?n chestiunile despre care relateaza, jurnalistul trebuie sa faca eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor partilor implicate.

(...)

2.5.2. Jurnalistul nu va accepta daruri ?n bani sau ?n natura sau orice alte avantaje care ?i sunt oferite ?n considerarea statutului sau profesional.

2.5.3. Jurnalistul va evita sa se afle ?ntr-o situatie de conflict de interese. Se recomanda separarea activitatilor editoriale ale jurnalistului de cele politice si economice.

2.6. Independenta

2.6.1. Jurnalistul ?si va exercita profesia conform propriei sale constiinte si ?n acord cu principiile prevazute de Statutul Jurnalistului si prezentul Cod Deontologic.

(...)

3.2. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.

3.3. Protectia secretului profesional si a confidentialitatii surselor este ?n egala masura un drept dar si o obligatie al jurnalistului.

3.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de constiinta. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic ?mpotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Aceasta libertate deriva din obligatia jurnalistului de a informa publicul cu buna-credinta.

3.5. ?n virtutea bunei practici de separare a activitatilor economice de cele editoriale, jurnalistul are dreptul de a refuza sa atraga contracte de publicitate sau sponsorizare pentru institutia de presa la care lucreaza.

(...)

- Codul etic al Clubului Roman de Presa -

http://www.pressclub.ro/crp/cod.html

ARTICOLUL 1
Ziaristul are datoria primordiala de a relata adevarul, indiferent de consecintele ce le-ar putea avea asupra sa, obligatie ce decurge din dreptul constitutional al publicului de a fi corect informat.

ARTICOLUL 2
Ziaristul poate da publicitatii numai informatiile de a caror veridicitate este sigur, dupa ce in prealabil le-a verificat, de regula, din cel putin 2 surse credibile.

ARTICOLUL 3
Ziaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte. Stirea de presa trebuie sa fie exacta, obiectiva si sa nu contina pareri personale.

(...)

ARTICOLUL 7
Ziaristul are responsabilitatea civica de a actiona pentru instaurarea justitiei si dreptatii sociale. In cazurile in care are stiinta de abuzuri sau de incalcari ale legilor, potrivit clauzei de constiinta, ziaristul are dreptul de a refuza orice ingerinta care sa-i influenteze decizia. Ziaristul are de asemenea dreptul de a refuza orice text de prezentare falsa a datelor si faptelor. Ziaristul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a institutiei mass-media.

ARTICOLUL 8
In exercitarea profesiei si in relatiile pe care le intretine cu autoritatile publice sau cu diverse societati comerciale, ziaristului ii sunt interzise intelegeri care ar putea afecta impartialitatea sau independenta sa.
Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului.
Pentru a evita conflictele de interese, se recomanda ca ziaristul sa nu fie membru al vreunui partid politic si sa nu fie angajat ca informator sau ofiter acoperit al unui serviciu secret.

ARTICOLUL 9
Ziaristul care distorsioneaza intentionat informatia, face acuzatii nefondate, plagiaza, foloseste neautorizat fotografii sau imagini tv si surse ori calomniaza savarseste abateri profesionale de maxima gravitate.

(...)

- Clubul Roman de Presa - RECOMANDARE PRIVIND AUTOREGLEMENTAREA RELATIILOR PROFESIONALE DINTRE PATRONII DIN MASS-MEDIA, EDITORI SI JURNALISTI

(...)

2. Proprietatea

Societatile de mass-media vor oferi transparenta in ceea ce priveste proprietatea si managementul acestora. In calitatea lor de instrumente ale interesului public, societatile de mass-media semnatare trebuie sa respecte transparenta proprietatii de media, punind la

dispozitia publicului datele relevante in aceasta privinta.

(...)

6. Drepturi fundamentale in mass-media

Patronii vor garanta atat editorilor, cat si jurnalistilor libertatea de exprimare, clauza de constiinta (libertatea de a refuza sa iti tradezi propriile convigeri) si secretul profesional fata de sursele confidentiale. Patronii nu pot interzice publicarea materialelor pe care editorii intentioneaza sa le dea publicitatii, in contextul in care selectia informatiei s-a realizat respectandu-se Politica

Editoriala si normele deontologice. Jurnalistul se poate adresa managementului societatii in cazul in care editorul a intervenit fara a-i cere acordul in materialul semnat de el, conform procedurilor stabilite prin Politica Editoriala.

Patronii au dreptul sa prezinte propriile puncte de vedere asupra unor

chestiuni de interes pentru ei. In acest caz materialele publicate vor mentiona explicit ca reprezinta opinia patronilor sau a reprezentantilor acestora.

7. Restrictii fundamentale in mass-media

Patronii nu pot impune editorilor sau jurnalistilor incalcarea normelor etice ale profesiei. La randul lor, editorii nu pot impune jurnalistilor incalcarea acelorasi norme.

Patronii nu pot impune editorilor sa sustina campanii de presa impotriva unor adversari politici, de afaceri sau de orice alta natura, prin distorsionarea realitatii, prin ocultarea adevarului, prin introducerea unor argumentatii mincinoase.

Patronii nu pot impune editorilor sa raspunda disproportionat, eventual chiar prin mai multe vehicule mass-media ce apartin aceluiasi proprietar, la materiale critice, solid argumentate si de interes public, facute publice prin alte mijloace de informare in masa, Patronii nu se vor folosi de jurnalisti in incercarea de a schimba structurile redactionale sau persoanele desemnate.

Aceleasi obligatii le incumba managementului si editorilor.

- Declara?ia Drepturilor Consumatorilor de Media

Declaratia este un document al Asociatiei Consumatorilor de Media

Preambul:

Mass-media nu exista decat prin publicul sau diversificat. Consumatorii de media au drepturi care trebuie sa le fie recunoscute. Libertatea de alegere, egalitatea in drepturi fata de comunicarea audiovizuala, dreptul la expresie si participarea publicului sunt principii care fundamenteaza aceste drepturi. Noi consideram ca recunoasterea acestor principii si a acestor drepturi constituie fundamentul unei media libere, plurale si de calitate

1. INFORMARE CORECT?: Orice consumator de media are dreptul s? fie informat corect cu privire la evenimentele care fac obiectul activit??ii de pres?. Informarea nu trebuie sa lase loc nici unei discrimin?ri, s? deformeze sau sa prezinte fragmentar realitatea.

(...)

3. TRANSPAREN?A: Orice consumator de media are dreptul s? cunoasc? structura ac?ionariatului institu?iilor media ?i s? fie informat cu privire la schimb?rile care se produc. (...)

`Orice consumator de media are dreptul la transparen?? privind stabilirea grilei de programe a posturilor de radio ?i televiziune sau privind politica editorial? a unui ziar. (…)

Orice consumator de media are dreptul s? fie informat cu privire la folosirea taxei radio-tv. (...)

Orice recurs la play back, la r?sete sau aplauze pre?nregistrate trebuie anun?at ?i legitimat de c?tre operator. (...)

Modul de transmitere al unui program trebuie specificat clar (in direct, inregistrat sau redifuzat). (...)

Orice telespectator are dreptul de a fi informat asupra sondajelor de audienta, in special asupra metodologiilor, tehnicilor si intinderii lor.

4. DIVERSITATE: Orice consumator de media are dreptul la emisiuni ?i la produse media diversificate, care s? r?spund? nevoilor de informare, de cultur? ?i de divertisment. Consumatorul are dreptul sa aleaga si sa propuna produse media. (...)


5. EDUCA?IE : Consumatorul de media are dreptul la emisiuni educative ?i la emisiuni de analiz? a mecanismelor de func?ionare a mass-media. Consumatorii de media au dreptul la educatie critica privind mass-media de-a lungul ciclurilor scolare. Educatia media trebuie considerate ca o disciplina autonoma in scoli. (...)

Mass-media trebuie s? i?i asume si s? puna in practica rolul s?u formator. (...)

Evolutii recente

Raport privind libertatea presei in Romania, anul 2006 –www.mma.ro

“Un alt semn de ingrijorare r?m?ne statutul politic, economic ?i legal al proprietarilor celor patru mari grupuri de pres?. Trei dintre cei mai importan?i oameni de faceri din Rom?nia au ?n proprietate importante grupuri media. Doi dintre ace?tia au interese politice directe (Dan Voiculescu[1] ?i Dinu Patriciu), ?n timp ce acela?i Dinu Patriciu ?i S.O. V?ntu au mari probleme cu justi?ia (S.O. V?ntu, condamnat la 2 ani de ?nchisoare pentru fals ?i uz de fals, Dinu Patriciu, judecat pentru mai multe presupuse infrac?iuni economice). Exist? situa?ii ?n care agenda institu?iilor media este vizibil influen?at? de interesele patronatului. Chiar Dan Voiculescu declara c? "s-au format trei-patru grupuri de oligarhi ?n pres? (…) ?n presa din Rom?nia sunt foarte multe tentative de ?antaj, sunt foarte multe ziare care sunt partizane politic ale unor anumite grup?ri, ale unor anumite orient?ri".[2]

O afirma?ie asem?n?toare a fost f?cut? chiar de C.T. Popescu, pre?edintele Clubului Rom?n de Pres?, organiza?ie care reprezint? cele mai importante institu?ii media din Romania. Acesta men?iona ?n demisia pe care ?i-a ?naintat-o ?n luna noiembrie din aceast? func?ie c?: “Via?a politic? din ce ?n ce mai vulgar? ?i superficial? din Rom?nia ultimilor ani este ?nso?it?, ca ?i cum n-ar vrea s? r?m?n? mai presus, de o pres? tot mai degradat?, moral ?i profesional. Re?elele de presa murdar?, locale ?i centrale, se ?mpart ?n dou? categorii: pu?inele care au fost descoperite ?i multele care ??i v?d ?n continuare de treab?. Multe, prea multe ziare sunt folosite ca adev?rate m?ciuci, cu care se d? ?n capul victimei f?r? nici cel mai mic scrupul de a justifica titlurile de-o schioap? ?i pozele c?t jum?tate de pagin?. Ziari?tii au devenit, ?n prea mare masur?, ni?te mercenari care, dup? ce se bat cu pumnii ?n piept pentru niscai principii, se mut? la trustul primului mah?r care d? mai mult.(…) ?uvoaie de bani venind din afara presei inund? acum mass media, alter?nd rela?iile profesionale din bran??, golind de sens brand-uri construite ?n mai mult de un deceniu.

(…)

Discu?iile asupra problemelor interne ale presei, profesionale ?i etice, ?ncepute ?n 2005, au continuat ?i anul trecut. Au ap?rut din nou situa?ii ?n care presa a fost pus? ?n defensiv? pentru gre?eli flagrante de deontologie profesional?. ?mbucur?tor este faptul c? dezbaterea a fost pornit?, c? exist? tot mai multe voci din interiorul, dar ?i din afara breslei, care sunt preocupate de respectarea standardelor profesionale ?i morale ?n pres?. Un rol extrem de important ?n acest sens ?l au blog-urile de analiz? media care au cunoscut o explozie ?n anul 2006 ?i care au lansat teme ce au devenit subiecte de dezbatere ?n presa tradi?ional?. Din pacate, la nivelul redac?iilor ?i al jurnali?tilor exist? un interes sc?zut pentru aceste teme. Editorii nu au reu?it nici s? impun?, nici s?-?i asume aceste teme.

Ca ?i ?n 2005, Ministrul Justi?iei, Monica Macovei, a fost protagonistul unui scandal de pres? finalizat ?n acela?i mod – ziarul ?i-a cerut scuze cititorilor ?i minstrului. La sf?r?itul lunii ianuarie, ziarul G?ndul sus?inea c? a intrat ?n posesia scrisorii prin care ministrul justi?iei, Monica Macovei, ar fi cerut ?nl?turarea procurorului Adriana Cristescu din dosarul „Patriciu”[3]. Dou? zile mai t?rziu, cotidianul ??i cerea public scuze pentru articolul ”insuficient documentat ?i argumentat, pe de o parte, redactat ?n termeni senten?io?i, acuzatori f?r? rezerv?, pe de alta (...) Publicarea acestui articol din considerente de int?ietate ?i exclusivitate a fost o gre?eal? deontologic? ?i profesional?“. [4]

Jurnali?ti ?i figuri publice marcante nu se sfiesc s?-?i foloseasc? imaginea public? pentru a veni ?n sprijinul oamenilor de afaceri afla?i ?n dificultate ?n fa?a legii. Mircea Dinescu, poet, editorialist influent, om de televiziune, dar ?i ac?ionar la trustul media al lui Dinu Patriciu, a fost prezent al?turi de acesta ?n luna februarie la Tribunalul Bucure?ti pentru a-?i exprima public sprijinul pentru Patriciu, pus sub acuzare pentru mai multe infrac?iuni economice. O alt? personalitate public? influent?, Florin C?linescu, actor ?i om de televiziune, a venit la Curtea de Apel a Municipiului Bucure?ti pentru a-?i exprima public sprijinul pentru Ovidiu Tender, om de afaceri judecat pentru o serie de presupuse infrac?iuni economice.

Anul trecut a consemnat un nou scandal de corup?ie in pres? dup? cel din 2005 ?n care a fost implicat? conducerea redac?iei Ziua de Ia?i. La sf?r?itul lunii octombrie, ?ase persoane din conducerea grupului de pres? local? Gazeta au fost arestate, fiind ?nvinuite de ?antaj calificat ?n form? continuat? ?i aderare la un grup infrac?ional organizat, ca urmare a pl?ngerilor depuse de un grup de politicieni ?i oameni de afaceri locali. Conform rechizitoriului, trustul Gazeta se folosea de investiga?iile jurnalistice pentru a ob?ine contracte de publicitate de la subiec?ii respectivelor investiga?ii. O m?sur? controversat? a fost confiscarea calculatoarelor celor dou? redac?ii, ceea ce a ?mpiedicat apari?ia acestora pentru o perioad?. P?n? la sf?r?itul lunii aprilie 2007, calculatoarele confiscate de procurori nu au fost returnate redac?iilor. La data public?rii acestui raport, cei ?ase inculpa?i erau judeca?i ?n libertate.

Cazul arunc? o umbr? asupra imaginii presei ?n r?ndul publicului, dar astfel de situa?ii nu erau deloc necunoscute ?n r?ndurile comunit??ii media, de?i reprezentau subiecte aproape tabu pentru paginile ziarelor.

Pornind de la acest caz, Clubul Rom?n de Pres? a avut ?n luna noiembrie ini?iativa unei ?nt?lniri care s? dezbat? asemenea situa?ii, propun?nd solu?ia legitima?iei de jurnalist emis? de organiza?iile profesionale ca garan?ie ?mpotriva unor astfel de abuzuri de statut. La ?nt?lnire au participat reprezentan?i a numeroase organiza?ii de media, inclusiv membrii ai Conven?iei Organiza?iilor de Media (COM), majoritatea resping?nd aceast? solu?ie. ?n cele din urm?, s-a convenit de comun acord c? cea mai potrivit? variant? este ?nfiin?area unui Consiliu Etic al presei care s? sanc?ioneze moral ?nc?lc?rile codului deontologic.

Raport privind libertatea presei in Romania, anul 2005 http://www.mma.ro/Comunicate%20de%20presa/Raport_Anual_FreeEx_2005.pdf

(…)

Anul trecut s-a lansat o dezbatere pe tema transparen?ei patronatului media ?i a surselor de finan?are a presei. Pu?ine institu?ii media ??i dezv?luie patronatul ?i sursele de venit sau fac publice alte rapoarte financiare ?n afara celor impuse prin lege[5].

Conform unui raport publicat la sf?r?itul anului 2004[6], “(…) datele oferite de Registrul Comer?ului dezv?luie numai v?rful aisbergului, iar patronii reali se pot ad?posti ?n paradisuri fiscale.”

?n ultimele 18 luni s-a constatat un progres ?n aceast? direc?ie, datorat ?i interven?iei Consiliului Na?ional al Audiovizualului care a somat radiodifuzorii s? ??i comunice ac?ionariatul. ?n prezent, se cunosc majoritatea ac?ionarilor din spatele posturilor de radio ?i televiziune, cu excep?ia cazurilor ?n care ac?ionarii sunt companii anonime. Se impune ca astfel de practici s? fie stabilite ?i ?n sectorul presei scrise, de preferat prin auto-reglementare. Exist? ?n continuare importante ziare na?ionale al c?ror ac?ionariat nu este cunoscut sau este ?nregistrat ?n paradisuri fiscale.

Nu exist? legi specifice sau documente de auto-reglementare care s? reglementeze transparen?a surselor de finan?are a media, de?i exist? un articol ?n Constitu?ie care prevede: ”Conform legii, este posibil ca mass media s? fie obligate s?-?i dezv?luie resursele financiare”. Legisla?ia nu impune institu?iilor media s? ??i publice sursele de venit cu excep?ia celor care sunt cerute de autorit??ile fiscale, ?ns? aceste documente nu furnizeaz? informa?ii detaliate despre sursele de venit.

Criza care a avut loc ?n martie 2005 la Adev?rul, unul dintre cele mai influente cotidiane na?ionale, este relevant? pentru o zon? important? a pie?ei de media din Rom?nia. Criza respectiv? expus problemele legate de finan?area institu?iilor media, leg?turile dintre patronii media ?i lideri politici, folosirea publicit??ii de stat pentru a cump?ra t?cerea presei ?i lipsa separa?iei ?ntre departamentele editorial ?i comercial.

Scandalul a izbucnit ?n 21 martie, c?nd ac?ionarul majoritar, Anna Maria Tinu, a decis s? schimbe compozi?ia Consiliului de Administra?ie, ?ndep?rt?nd patru membri care f?ceau parte ?i din Consiliul Director. Ace?tia erau Cristian Tudor Popescu, editor-?ef, ?i cei trei redactori ?efi adjunc?i, Adrian Ursu, Bogdan Chireac ?i Lelia Munteanu. Tinu a motivat c? separarea activit??ilor editoriale de cele administrative era principalul motiv din spatele acestei decizii. Cei patru ziari?ti ?i-au dat demisia ?n aceea?i zi, iar la 22 martie al?i 81 membri ai echipei au decis s? p?r?seasc? redac?ia ?i s? formeze un alt ziar - G?ndul, condus de CT Popescu. G?ndul a fost lansat la data de 3 mai. Ana Maria Tinu este fiica ?i mo?tenitoarea lui Dumitru Tinu, fost director la Adev?rul, care a decedat ?n 2003 ?ntr-un accident de ma?in?.

Incidentul a scos la iveal? aspecte noi, ce au clarificat multe dintre suspiciunile referitoare la sursele de finan?are ?i practicile de publicitate de la Adev?rul.

?ntr-un editorial publicat ?n 21 martie, C.T. Popescu l-a acuzat pe Viorel Hrebenciuc, unul dintre liderii PSD, c? se afl? ?n spatele ?ntregii pove?ti. Popescu a scris despre interven?iile lui Hrebenciuc pentru a influen?a con?inutul editorial al ziarului ?n ultimii trei ani ?i ?n special ?n anul electoral 2004. Conform editorialului, problema lui Hrebenciuc era c? “?ntreg PSD-ul ?tia c? Adev?rul e ziarul lui Hrebenciuc”. Acum, Hrebenciuc ?ncerca din nou s? preia controlul asupra ziarului ?i s? ?l transforme ?ntr-o platform? pro-PSD-ist? prin influen?a pe care o avea asupra familiei Tinu.

Hrebenciuc a fost prieten apropiat al lui Dumitru Tinu ?i exist? declara?ii ale fostei amante a lui Tinu c? Hrebenciuc l-a finan?at pe acesta ?n 2002 cu 1.7 milioane dolari pentru a cump?ra 83% din ac?iunile de la Adev?rul.

Adev?rul era cunoscut pentru atitudinea sa destul de favorabil? fa?? de anumi?i lideri PSD ?i pentru contractele mari de publicitate din bani publici pe care le-a semnat cu fosta guvernare PSD.

Incidentul a adus ?i schimb?ri pozitive pe pia?a de media. Echipa care a p?r?sit Adev?rul ?i a ?nfiin?at ziarul G?ndul a adoptat o politic? de transparen?? total? ?n privin?a structurii de proprietate, public?nd numele tuturor ac?ionarilor ?n paginile ziarului. G?ndul devine astfel primul ziar rom?nesc care ??i face public? structura de proprietate ?n paginile ziarului.

Etica

Conform unui raport recent[7], media rom?neasc? acord? prea pu?in? aten?ie chestiunilor etice ?i profesionale. Dezbaterile pe aceste teme au fost extrem de rare p?n? ?n 2005, cele mai multe fiind av?nd loc la nivel academic sau ?n r?ndul organiza?iilor de media, ?n timp ce principalele institu?ii de pres? manifest? pu?in interes pentru aceste teme. Codurile etice ?i organismele de auto-reglementare sunt o prezen?? rar? ?n media rom?neasc?.

Cu toate acestea, 2005 a fost primul an ?n care chestiunile etice ?i profesionale au devenit subiect de dezbatere public?. Cel mai cunoscut caz este Evenimentul Zilei versus Monica Macovei. ?n num?rul din 22 iunie, ziarul a publicat un articol care o acuza pe Monica Macovei, ministrul Justi?iei, c? s-a ?mb?tat ?i c? a spart pahare ?n timpul unei cine servite la Congresul Avoca?ilor. Autorul articolului a specificat drept surse “martori oculari, sub protec?ia anonimatului”. ?n acela?i timp, al?i martori, care ?i-au dezv?luit identitatea, au contrazis afirma?iile din articol. Clubul Rom?n de Pres? a condamnat vehement articolul, consider?nd c? Evenimentul Zilei a comis o ?nc?lcare grav? a eticii profesionale. Ziarul a decis s? fac? o anchet? intern? pentru a clarifica circumstan?ele ?n care a fost publicat articolul. ?n 30 august, concluziile acestei investiga?ii au stabilit c? articolul nu ar fi trebuit publicat, c? s-au comis erori grave ?i c? responsabilitatea ?i apar?ine editorului ?ef. Ziarul ?i-a prezentat scuze fa?? de Monica Macovei ?i de cititorii s?i.

Un caz de corup?ie ?i ?antaj ?n media a ap?rut ?n 2005. Cinci angaja?i ai cotidianului local Ziua de Ia?i sunt ?n prezent judeca?i pentru ?antaj ?i complicitate la ?antaj, dup? ce 11 politicieni ?i oameni de afaceri din Ia?i au depus pl?ngeri penale ?mpotriva lor. Ace?tia au reclamat presiunile exercitate de conducerea cotidianului Ziua de Ia?i pentru semnarea unor contracte de publicitate, sub amenin?area public?rii unor articole compromi??toare la adresa familiilor lor. Prin aceast? metod?, ziarul ar fi str?ns ?n jur de 3 miliarde de lei ?ntre 1999 ?i 2004. Jurnali?ti din Ia?i au confirmat acuza?iile aduse ?mpotriva ziarului Ziua de Ia?i.

Exist? ?nc? numeroase institu?ii media, ?n special la nivel local, care nu fac o separa?ie clar? ?ntre departamentele editorial ?i comercial.

Ziarul Adev?rul nu a practicat o separa?ie clar? ?ntre departamentele editorial ?i comercial, iar jurnali?tii au ac?ionat drept agen?i de v?nzare. CT Popescu, pre?edinte al Clubului Rom?n de Pres?, a declarat ?n repetate r?nduri c? aceast? practic? este acceptabil? av?nd ?n vedere contextul economic din Rom?nia.

Numeroase institu?ii media continu? s? publice publicitate mascat? sau advertoriale. Site-urile cotidianelor na?ionale Ziua ?i Gardianul ofer? informa?ii despre diferite tarife practicate pentru publicitatea marcat? ?i pentru cea f?r? marcaj (advertoriale). Managerul ambelor ziare este Sorin Ro?ca St?nescu, unul dintre membrii Consiuliului de Onoare al Clubului Rom?n de Pres? (CRP). CRP nu a condamnat niciodat? public practica "publicit??ii f?r? P".

?n 26 septembrie, CRP a propus un document care s? reglementeze rela?ia profesional? dintre patronii de media, editori ?i jurnali?ti. CRP a invitat alte ONG-uri media la dezbaterea acesti propuneri. Acest document delimiteaz? zona de interven?ie a patronului ?n stabilirea politicii editoriale, cere patronilor s? le garanteze jurnali?tilor libertatea de exprimare ?i clauza de con?tiin?? ?i cere institu?iilor media s? arate transparen?? ?n privin?a patronatului lor ?i a surselor de venit. Documentul nu a fost ?nc? adoptat de CRP sau de alte organiza?ii media.

Transparenta structurilor de proprietate a presei

www.mediaindex.ro

In ultimii ani a crescut interesul pentru teme ce tin de problemele interne ale presei. Au aparut tot mai multe dezbateri si intiative pe teme ce tin de deontologia profesionala, autoreglementare, transparenta structurilor de proprietate.

Una dintre cele mai importante iinitiative in acest sens este crearea unei baze de date online care cuprinde structura actionariatului institutiilor de presa din Romania, precum si celelalte interese de afaceri pe care proprietarii de presa le detin (in ce alte societati comerciale mai sunt actionari).

Acest site este rezultatul proiectului Media Index (Romanian Media Directory), derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent, in parteneriat cu Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, Asociatia Editorilor de Presa Online (HotNews.ro) si Agentia de Monitorizare a Presei.

Proiectul a fost derulat cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucuresti si al Ministerului Justitiei din Romania.

Pe langa baza de date a proprietarilor de presa, site-ul www.mediaindex.ro mai contine o baza de date a jurnalistilor (Index jurnalisti) si o baza de date legislativa ce va cuprinde toata legislatia nationala care afecteaza functionarea presei.


[1] Dan Voiculescu ?i-a trecut o parte a averii pe numele fiicelor sale ?i nu mai figureaz? ca ac?ionar direct la toate propriet??ile media ale familiei sale.

[2] Gandul, 21 octombrie 2006, “Voiculescu-Felix jeleste pierderea independentei presei din Romania”, Doroteea Voicu.

[3] G?ndul, 30.01.2006,Monica Macovei le-a scris lui B?sescu ?i T?riceanu c? trebuie s? i se ia dosarul procuroarei care-l ancheteaz? pe Patriciu”, Gabriela ?tefan.

[4] G?ndul, 31.01.2006.

[5] Media: The business of ethics, the ethics of business, SEENPM 2005, www.seenpm.org

[6] Structurile de proprietate ?i influen?a lor asupra independen?ei ?i pluralismului presei, SEENPM, 2004;

[7] Media: The business of ethics, the ethics of business, SEENPM 2005, www.seenpm.org


UNIUNEA EUROPEANA
 
O campanie pentru transparenţa şi responsabilitatea presei derulată de Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul de Jurnalism Independent şi Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie.
Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.
Pentru informaţii despre celelalte programe finanţate de Uniunea Europeană în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind aderarea României la Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Centrului de Informare al Comisiei Europene în România.
 
Proiect finanţat prin Phare